simpler life?

simpler life?

eternal sunshine of the spotless mind

...

fighting the myths

... e o luptă

care uneori

are ecouri mai mici,

alteori mai mari.

la început

cu propriile

mituri

apoi

cu ale altora.

uneori în cuvinte

alteori în linii

stare

plouă.
vreme care
îndeamnă
la scris.

uneori

alte fragmente de gând

7d.
mai respir
o dată

nu adverb.

ascult
privesc
şi
oarecum
simt

dincolo de
foaie
şi de gând

poate nici
măcar
atât.


4b.
când suntem?
cum?

şi mai ales:
de ce?

dar
răspunsul
e atât
de
simplu

rânduri

vineri 25 iun 2010 18:50

lumina
spre apus
care îmi desfăta
paginile cărţii.

cu ce/cine să-l
compari pe
Canetti?
poate
cu Ziedonis

fără epifanii

doar cuvinte
şi stări

încă o umbră
încă un val
de lumină

şi apoi

sorescu 2

incertitudine [M Sorescu]

Mulţi m-au sfătuit
Să mă dau la fund pentru o vreme.
E mai bine aşa,
Pentru o vreme,
Şi m-am dat.

La fund toţi se-mpiedicau de mine.
Şi-am ieşit iar la suprafaţă.
Acum, om vedea...

soresciene

despre tălpi

[M. Sorescu]

Tălpile mele-ntr-adevăr

ştiu foarte multe

ele înseamnă primul meu contact

şi vă închipuiţi

primul contact nu se uită.

Când mă încalţ dimineaţa

stau aşa ca-ntr-o contemplare

şi le ating uimit cu vârful degetelor

ca orbul care pipăie un alfabet

ce-i îngăduie în sfârşit

să vadă lumina cărţii

unei cărţi deschisă la-ntâmplare

poate mai jos de pagini.

...

duminica 13 iunie



"if you come to me at this moment
your minutes will become hours
your hours will become days
and your days will become
a lifetime"

[Colbert]
...

journey

un poem descoperit in urma cu mai bine de 15 ani

"...şi voi pleca. Dar pasările vor rămâne, cântând,
şi grădina mea va rămâne,
cu copacu-i verde,
şi izvoru-i rece.

Multe fi vor după amiezele cu cer albastru blând,
iar clopotele vor suna în clopotniţă
aşa cum bat în chiar această clipă.

Oamenii care m-au iubit cândva s-or duce,
şi oraşul va renaşte, mereu altul, în fiece an.
Dar spiritul meu va rătăci mereu nostalgic
prin colţul tainic al grădinii mele în floare."




“El Viaje Definitivo” (The Definitive Journey)



. . . and I will leave. But the birds will stay, singing:
and my garden will stay, with its green tree,
with its water well.

Many afternoons the skies will be blue and placid,
and the bells in the belfry will chime,
as they are chiming this very afternoon.

The people who have loved me will pass away,
and the town will burst anew every year.

But my spirit will always wander nostalgic
in the same recondite corner of my flowery garden.

Juan Ramon Jimenez – translated by Carlos Casteneda in his book Journey to Ixtlan

fragmente

din 6 iun 2010

2b. şi ce ne facem atunci când cuvintele par să nu ne mai ajute? iar tăcerile la rândul lor pot avea atâtea semnificaţii... mai eşti aici? te poartă gândul pe alte meleaguri? poate ne ajută privirile.

3a. lumina venea puternic din spatele liniilor... abia le mai puteam distinge... uneori păreau a se contopi şi formau pentru puţin timp suprafeţe translucide. nu mai auzeam nimic şi aveam nevoie de sunete.

5d. şi poate dacă am desprinde asfaltul, am descoperi iarba care creşte cu vârfurile în jos şi rădăcinile spre soare

4g. de dincolo de albastru
venea un punct
spre mine.
plutea lin
înaintând fără greutate.
trecu prin mine.
la a doua trecere am înţeles:
aveam pupile

17f. neliniştea cu care îşi strângea braţele avea ritmul dictat de bătăile inimii: pam-pam-tam-dam-dam-dam. stop. refren

7d. şi poate uneori
fredonăm
pentru a nu ne mai auzi gândurile

23b. vedeam zidul venind
construit pe un arc de cupolă.
era susţinut
doar de o idee

rain

saturat-u' m-am de atâta ploaie

deşi pe vremuri îmi era dragă.

cred că funcționez cu baterii

solare

acum aştept să-mi crească

solzi

de la atâta umezeală